Istorie

Înainte de a începe descrierea propriu zisă a satului Barta şi a istoriei lui, sunt convins că ar fi binevenită o scurtă informaţie despre aşezarea lui geografică, ceea ce va ajuta cititorul să se orienteze mai bine în istoria de mai jos şi să-şi formeze mai întâi o imagine generală despre satul nostru.

 

Aşezarea geografică

Barta – sat aşezat pe malul lacului Ialpug, în partea de est a raionului Reni, regiunea Odesa, Ucraina. Frumuseţea satului şi aşezarea lui pitorească te face, văzându-l odată, să-l îndrăgeşti pentru totdeauna. Lac, gârlă, pârău, râpi, văi şi dealuri – şi toate acestea adunate într-un singur sat.

Satul Barta

Poziţia geografică a satului pe glob este: 45,3833333° latitudine nordică şi 28,5666667° longitudine estică.

Satul se află la o distanţă de 45 km de centrul raional Reni şi 325 km de centrul regional Odesa.

La sud Barta se învecinează cu Satu Nou, la vest – cu Caragaci, la nord – cu Bolboaca, iar în partea de est satul este mărginit de lacul Ialpug. Pe malul opus al lacului se află satul Babele.

Vatra satului are formă asemănătoare cu un dreptunghi, este aşezată pe o coastă de deal şi se întinde pe o suprafaţă de 300 ha. Întreg teritoriul satului constituie circa 5200 ha. Locul cel mai coborât este gârla, care ocupă un teritoriu de aproximativ 63 ha.

Caracterul reliefului este destul de diferit. Câmpurile drepte sunt urmate de dealuri nu prea mari, care, la rândul lor trec lent în văi. Prin valea, numită de săteni „Valea Bolbocii” curge pârăul Bărtiţa, care îşi varsă apele în gârlă.

Cea mai mare parte a malului lacului este abrupt şi pe un teritoriu destul de mare, din cauza ploilor, s-au format râpi adânci. Priveliştea satului, ce se deschide în faţa ochilor de pe dealuri, de pe malul Ialpugului, de pe gârlă este de o frumuseţe neobişnuită.

Pentru o imagine mai generală a aşezării geografice e de adăugat, că însăşi raionul Reni, se află la intersecţia a trei state: Ucraina, România şi Moldova. În interiorul Ucrainei raionul se învecinează cu alte două raioane: Ismail şi Bolgrad. Întreaga suprafaţă a raionului este de 86,1 mii hectare. Satele raionului Reni, 7 la număr, sunt: Anadol, Barta, Bolboaca, Caragaci, Cartal, Fricăţei, Satu Nou. În afară de lacul Ialpug pe teritoriul raionului se mai află lacurile Cahul, Cartal, Cugurlui, curge râul Dunărea.

Harta raionului Reni

Harta raionului Reni

 

Când a fost fondat satul?

Astăzi se consideră că satul Plavni, care mai înainte se numea Barta, a apărut în anul 1814 în legătură cu colonizarea Basarabiei de Sud. Populaţia peninsulei Balcanice, aflându-se sub jugul Turcei, trecea Dunărea şi se aranja cu traiul în Bugeac (Basarabia de Sud). În aceste condiţii se consideră că a apărut şi satul nostru.

Selectând informaţie privitoare la istoria satului, în mod normal, am dorit să mă conving că nu există informaţie despre satul nostru, care să fie datată înainte de 1814.

… Cel mai vechi document despre care am aflat până acum, în care figurează numele satului nostru este registrul fiscal din 25 iulie 1645 (douăzeci şi cinci iulie anul o mie şase sute patruzeci şi cinci)!!!

În acest document sunt enumerate localităţile (toate trec drept sate) din stânga Dunării supuse Isaccei: Tomarova (Reni), Cerceluş, Barta, Ienichioi (Satu Nou), Cartal, Brânza, Ghirecul, Hendec Derbend, Câşla Ceauşului. Tot aici e menţionat şi satul de curând apărut Deniz-aga, cu populaţie musulmană. Din document mai aflăm că localnicii cultivau cereale, creşteau vite (în primul rând, ovine), plantau vii şi livezi, pescuiau în râurile şi lacurile bogate în peşte din apropiere.

În cartea „Basarabia în heraldica principatului Moldovei după 1812” scrie că în anul 1814 satul Barta a fost refondat, ceea ce înseamnă că el deja exista.

Foarte posibil să existe documente şi mai vechi, despre care nu ştim încă nimic, dar care ar putea da un răspuns exact la întrebarea: când a fost fondat satul Barta? A găsi asemenea documente, nu-i atât de simplu, deoarece ele pot fi atât în arhivele din Ucraina, cât şi în Moldova, România sau chiar în Turcia.

În afară de registrul fiscal din vara anului 1645, mai avem şi alte informaţii despre satul Barta, datate înainte de 1814, pe care nu le voi expune aici, pentru a nu încălca principiul simplităţii.

Chiar de reuşeşte cineva să-şi schimbe anul naşterii în paşaport, mai tânăr nu devine. Folosind această paralelă, doresc să spun că indiferent de ceea ce credem noi, realitatea este că, cu 169 de ani înainte de anul 1814, satul Barta deja exista.

 

Ce se întâmplă în Barta în 1814

După cum am văzut mai sus, numele satului nostru, adică „Barta”, ca atare, se întâlneşte în documente, care sunt datate cu mulţi ani înainte de 1814. Astăzi, însă, este populară ideia că Barta a fost fondat anume în 1814, iar în unele izvoare se spune că în anul 1814 satul Barta a fost refondat.

Indiferent ce părere acceptăm: fondat sau refondat, trebuie de recunoscut că anul 1814 a fost totuşi un an deosebit în istoria satului nostru.

Ce evenimente deosebite se întâmplă în Barta în 1814, care au făcut atât de vestit acel an?

... Numărul populaţiei în sat în decursul anului 1814 s-a mărit de aproximativ 4 ori. În 1811 în Barta trăiau doar 24 familii, iar în decursul anului 1814 numărul familiilor în sat s-a mărit până la 106.

Primele familii ale satului au fost: Cartaleanu, Gheţoi, Cojocaru, Dăscăliţa, Linti, Gâlcă, Nucă, Purice, Lefterachi, Bulgarov, Benev, Camburov, Pencev, Coreţchii ş.a.

Un alt eveniment important care a avut loc în sat în 1814 a fost construcţia unei bisericuţe din lemn, despre care se pot citi mai multe amănunte la rubrica „Biserica”. Merită să ne mândrim, cred eu, cu faptul că bărtenii, chir în primul an al sosirii lor în sat şi-au construit biserică, ceea ce înseamnă că viaţa spirituală pentru dânşii avea mare importanţă. Mulţi dintre dânşii probabil nici nu aveau o casă terminată, dar biserică, totuşi, au construit.

Mai mult ca sigur că au mai avut loc şi alte evenimente importante pe teritoriul satului în 1814, dar, cu părere de rău, nu au ajuns să le cunoaştem noi.

 

De la ce provine denumirea satului

Începând din anul 1947 satul nostru în limbaj oficial a început să fie numit Plavni, ceea ce în traducere din rusă înseamnă „baltă”. Pornind de aici, s-a făcut concluzia că denumirea satului provine de la cuvântul „baltă” şi mulţi acceptă această idee, care, după părerea mea, nu are bază trainică.

În primul rând, nu trebuie de uitat că mai întâi satul s-a numit Barta, iar apoi Plavni, şi nu invers. Trebuie, deci, să căutăm de la ce provine denumirea „Barta” – numele românesc al satului.

Părerea cea mai acceptată la moment şi care are o bază mai trainică este că denumirea Barta provine de la numele pârăului Bărtiţa, care curge pe teritoriul satPârăul Bărtiţa şi gârla Bărtiţa pe harta satului Bartaului.

Bineînţeles, pârăul curge pe aceste pământuri cu mult înainte de a se forma satul, şi această idee merită a fi primită, însă, acum apare întrebarea: dacă satul şi-a luat numele de la pârău, atunci de la ce provine numele pârăului - «Bărtiţa»? 

După părerea mea, cuvintele înrudite Barta şi Bărtiţa provin de la cuvântul bardă (sau bărdiţă)...

De ce anume de la bardă?

Răspunsul, îl putem găsi privind harta satului. După cum se vede pe hartă, gârla împreună cu pârăul formează ceva asemănător cu o bardă, pârăul în acest caz aminteşte mânerul ei.

Lucru ştiut de mulţi bărteni este că gârla, ca şi pârăul, de asemenea se numeşte Bărtiţa, ceea ce e un argument adăugător în favoarea ideii de mai sus.

Ca argumente în folosul acestei versiuni mai sunt şi două ştampile vechi a satului nostru. Aceste ştampile mai sunt numite şi embleme. O emblemă din anul 1857 şi altă emblemă din anul 1860.

Ştamplila satului Barta din anul 1857Ştamplila satului Barta din anul 1860

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După cum bine se vede, mai jos de centrul emblemei este desenată o bărdiţă (topor). Acest lucru se observă pe ambele embleme. Pe un asemenea obiect heraldic, nimic nu poate fi în plus sau la întâmplare, ci orice lucru îşi are însemnătatea lui bine determinată.

De exemplu, pe aceeaşi pagină a cărţii unde am găsit aceste embleme, se află şi emblemele unui sat din raionul Bolgrad – satul Banova (astăzi Баннівка). Pe emblema acestui sat sunt desenaţi bani, monede. Observaţi asemănarea, bani – Banova. Aceste lucruri, nu-s nicidecum coincidenţe, ci conţin informaţii referitoare la denumirea satului dat.

Ce avem deci? Avem numele satului – Barta, numele pârăului – Bărtiţa şi numele gârlei – Bărtiţa. Aceste cuvinte provin de la cuvântul b a r d ă.

Deci, părerea că denumirea satului provine de la numele pârăului pare a fi adevărată.

 

Informaţia de mai sus este o doar o mică părticică din istoria satului Barta şi prezintă pe scurt doar istoria fondării lui. Alte date şi istoria altor perioade de timp referitoare la Barta vor fi expuse pe acest site pe parcurs.