Toate florile din lume pentru tine, soră dragă!!!

Flori pentru Maria Ivanovna Stoiu cu ocazia jubileului 6.0.

Se apropie jubileul scumpei noastre surioare şi noi, surorile şi fratele cu familiile noastre, vrem să-i urăm cele mai sincere felicitări, fiindcă ea, sora cea mai mare, a contribuit la dezvoltarea intelectului nostru familiar. Vorba merge despre Maria Ivanovna Stoiu (Cara).

Ne-am născut într-o familie de ţărani simpli, care aveau puţină carte, dar erau oameni înţelepţi, ce au educat cinci copii. Tata întotdeauna spunea: ”Eu am să mănînc pământ de sub picioare, dar pe voi toţi am să vă învăţ” şi, într-adevăr, toţi copiii au primit studii superioare şi medii speciale.

Maria de mică copilă visa să fie învăţătoare şi visele s-au realizat - 36 ani din viaţă şi-a închinat educaţiei copiilor. Maria si copiii - minunată şi tradiţională combinare. Ea iubeşte şi-i iubită, răbdătoare, darnică, bună şi deschisă, un pedagog talentat, ce poate găsi cheiţa la sufletul oricărui copil şi înţelege orice părinte.

Visurile s-au împlinit, fiindcă a absolvit şcoala foarte bine, apoi şi-a continuat studiile la Universitatea de Stat din Chişinău, facultatea de istorie şi ştiinţe sociale. După finisarea studiilor, în 1971 este îndreptată în s.Pelinei, raionul Cahul, Moldova unde lucrează 3 ani, dar dorul de plaiul natal a făcut-o să se întoarcă mai aproape de casă, în satul vecin Satu Nou.

Tot în acest an s-a căsătorit cu Stoiu Constantin Nicolaevici şi pînă în ziua de azi trăiesc în înţelegere, pace şi binevoire. Din anul 1980 a lucrat la şcoala din Barta, de la început profesor de istorie şi drept, dar peste un an, începînd cu 1981 şi pînă în 2007, timp de 26 de ani а fost director-adjunct pe lucrul instructiv-educativ. Prin felul de a fi, prin înţelepciune, corectitudine cîştigă autoritatea şi respectul printre colegi şi elevi, obţine mari succese în sfera sa de profesie. În anul 1985 a primit titlul “Старший учитель”, iar în anul 2000 - ”Учитель высшей категории” şi ”Учитель-методист”. Timp de 10 ani, din 1996 pînă în 2006 a fost membrul comisiei interuniversitare pe lîngă Ministerul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii din Ucraina. Nu mai puţin a obţinut şi în activitatea obştească - a fost deputat al sovietului raional, deputat al sovietului sătesc.

Fosta elevă şi discipol al pedagogului-istoric Chiciuc Vladimir Feodorovici, doamna Stoiu este un bun cunoscător al istoriei satului natal, continuă să studieze istoria neamului şi familiilor ce locuiesc în sat.

Astăzi ea se poate mîndri cu elevii săi: Lucicu Mihail Nicolaevici - primarul s.Satu Nou; Florea Ivan - şeful fermei de vite; Nidelcu Elena - lucrătoare la institutul de proiectare din Chişinău; Lilia Uzun - profesor de istorie la colegiul de finanţe din Chişinău; Petrică Gheţoi - pictor-ilustrator de cărţi, Ludmila Sterluceanu şi Maria Chiciuc - profesoare de limba ucraineană în s.Barta.

A educat o pleiadă de tineri pedagogi, entuziaşti de lucrul lor, aşa ca: Benu Valerii Nicolaevici - profesor de educaţie fizică; Gheţoi Olga Feodorovna - profesoare de limba franceză şi engleză; Coreţcaia Feodora Mihailovna - profesoare de chimie; Creţu Svetlana Petrovna – profesoare de limba ucraineană; Burgoci Alexandra Feodorovna, Vacarciuc Liubovi Vasilievna, Dimova Vera Nicolaevna - învăţătoare de clasele primare.

Maria Ivanovna a realizat tot ce şi-a dorit în viată: a avut un lucru pe care l-a iubit, are o familie minunată, un soţ iubitor, o fiică, care i-a urmat calea şi este psihopedagog, un ginere grijuliu şi, cel mai gingaş, frumos şi scump nepoţel din lume - Marius.

Profesia de pedagog e pe toată viaţa. Şi astăzi, aflîndu-se la odihna binemeritată, Maria Ivanovna continuă să împărtăşească cunoştinţele tinerei generaţii. Lecţiile doamnei Stoiu au fost adevărate sărbători pentru elevi, care şi astăzi îi sunt recunoscători, mereu îi cer sfaturi, îi destăinuiesc sufletele şi o vizitează acasă, iar cei plecaţi din sat întreţin legătura cu ea prin intermediul scrisorilor şi telefonului.

Noi des ne întîlnim la casa părintească, care este pentru noi cuib al înţelepciunii, dragostei neamului nostru. Acest cuib continuă să întinerească, să prospere, deoarece nu numai noi, surorile şi fratele, iubim acest colţişor, dar cu multa dragoste se adună aici copiii şi nepoţii noştri din diferite părţi ale lumii.

În zilele acestea apropiate de sărbătoarea jubileului, noi iarăşi ne adunăm să te felicităm cu toţii, sora dragă, cu ziua ta de naştere şi să-ţi spunem că te iubim, te stimăm, ne mîndrim cu aşa soră. Îţi dorim multă-multă sănătate, fericire, zîmbete, să te bucure familia, prietenii, cei care te înconjoară. Fii cel mai fericit om de pe Pământ, fiindcă al tău suflet mare şi deschis este pentru toţi noi un drum de îndemnare şi povăţuire.

Alexandra Gordeeva (Cara)
or. Sevastopol