Plavni Barta
- Română
- Русский
Ştiri
Preţurile la produsele agricole de la piaţa din Velikie Kopany (regiunea Herson)
Ziua satului (la muzeu)
Sâmbătă, 23 august 2014 bărtenii au sărbătorit 200 ani de la întemeierea satului. În alţi ani ziua satului se sărbătorea pe 21 noiembrie odată cu hramul satului – Arhanghelul Mihail. Anul acesta, însă, s-a hotărât să se sărbătorească 200 ani în august, adică în luna concediilor, cu scopul să poată participa şi bărtenii plecaţi din sat.
Serbarea s-a început la 10:30 cu o întâlnire în muzeul satului, unde a fost deschisă o expoziţie închinată arhitectorului Constantin Frumuzache, despre care puteţi citi mai multe la rubrica „Consăteni cu merite”. Clădirea muzeului este tocmai casa părintească a arhitectului.
La întâlnire au participat rudele arhitectorului, şi anume Vera Sofronie – medic endocrinolog la Centrul Mamei şi Copilului din Chişinău (nepoată de soră pentru arhitector), Valeriu Frumuzache – medic dentist în Vulcăneşti (nepot de frate pentru arhitector). De asemenea, a fost prezent Anatol Cocoş (medic primar în specialitatea ortopedie-traumatologie la Spitalul Militar Central din Bucureşti) - autorul articolului despre Constantin Frumuzache. Anume domnul Cocoş, născut în Satu-Nou, dar cu rădăcini din Barta, ni l-a făcut cunoscut pe Constantin Frumuzache ca mare arhitector din România. Au mai participat la întâlnire Stadnikov Ivan Alecseevici – înlocţiitorul preşedintelui administraţiei raionale din Reni, Vera Vasilievna Cartaleanu – primăriţa satului, bătrâni din Barta care au cunoscut familia arhitectorului şi alţi consăteni.
După ce s-a povestit despre viaţa arhitectorului, oamenii au fost invitaţi la o masă de pomenire închinată lui Constantin Frumuzache, iar la urmă participanţii s-au fotografiat cu toţii în faţa casei părinteşti (astăzi muzeul satului) a arhitectorului.
Constantin Frumuzache
La rubrica „Consăteni cu merite” am adăugat un articol despre Constantin Frumuzache – bărtean ajuns vestit arhitector în România. A proiectat centrul oraşului Galaţi, hoteluri frumoase, case de cultură ş.a. A făcut 5 proiecte pentru Nicolae Ceauşescu.
Pentru munca depusă la scrierea acestui articol îi mulţumesc lui Anatolii Cocoş, care activează ca medic la Bucureşti. Deşi s-a născut la Satu-Nou, domnul Cocoş este nepot al satului Barta (din ramura Chiosea).
Veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei (cei care s-au întors vii de la război)
Presupunând că aţi citit articolul precedent în care am scris despre bărtenii morţi în război, voi trece peste unele amănunte.
Lista veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei am alcătuit-o folosind următoarele liste:
1. Список сельского совета ветеранов ВОВ по селу Плавни – 159 человек.
2. Список ветеранов села Плавни для Книги Памяти (том еще не вышел) – 182 человека.
3. Список уроженцев села Плавни найденных в электронном банке документов podvignaroda.ru – 132 человека.
Prelucrând listele de mai sus mi-a ieşit o listă de 183 persoane (+ 23 despre care nu sunt convins pe deplin că-s bărteni). În listă am scris şi amănunte despre faptele eroice pentru care au fost decoraţi veteranii.
Vă rog să vă căutaţi buneii, părinţii şi rudele în această listă, să citiţi informaţia despre ei, şi să-mi daţi de ştire dacă e ceva greşit pe E-mail: ghbulgaru@yahoo.com. Tot la acest E-mail trimiteţi-mi comentariile, întrebările sau propunerile Dumneavoastră.
Список ветеранов ВОВ по с.Плавни
Bărtenii morţi în Marele Război pentru Apărarea Patriei
În parcul din Barta se află monumentul închinat sătenilor morţi în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Tot pe acelaşi postament se înalţă piatra pe care sunt înscrişi bărtenii care nu s-au mai întors de la război - 136 persoane.
Câţiva ani în urmă, când bunelul încă era în viaţă, într-o discuţie mi-a spus că pe piatra din parc nu au încăput să fie îscrişi toţi bărtenii care şi-au pierdut viaţa în război. Atunci afirmaţia bunelului mi s-a părut îndoielnică, deoarece aducea multă nedreptate: cum adică, au luptat cu toţii, dar unii îs înscrişi, iar alţii îs uitaţi?
Citeşte mai mult